marți, 13 noiembrie 2012

Datoriile sufletului.....

     
                       Suflete suflete pana cand te chinuiesti?
  Podoaba pamantului s-a cernut incet incet iar frunzele ce pana mai ieri erau flori astazi sunt pamant.Tristetea se lasa parca ca o naframa peste natura.Privind in jur asociez natura cu viata noastra a oamenilor si ma uit in jur cutremurata de cea ce intalnesc.Astazi tanar plin de sine traind nepasator si maine trist,batran ,singur pe bancuta de langa casa ta pana mai ieri si ia o vila.Privind mai atent vezi cum de la mic la mare toti cauta prin portofel prin buzunare si cu tristete constata lipsa banilor,apoi impartasesc durerea altora si toti sufera.
         Am citit de curand o carte despre parintii din Sf Munte si cugetam la ceea ce vedem zi de zi langa noi si m-am intrebat:Oare cati dintre oamenii care stau in cartier cu mine,care sunt prietenii mei cu care imi duc viata isi cauta in suflet,in viata,in activitatea lor,in traiul lor pe Hristos,si cati dintre ei se intristeaza la aflarea lipsei Lui.
         Cand plicurile cu facturi sosesc ne grabim pentru a achita plata pentru a nu creste dobanda sau in cea mai grava situatie sa nu ramanem fara utilitati.Dar,....oare cati dintre noi ne grabim pentru a ne achita datoria catre Dumnezeu?Stam la coada ore in sir pentru a nu ramane datori celui care ne varsa noua toate cate avem nevoie,un Sf parinte spune:"frate Dumnezeu nu vrea de la tine ore in sir de rugaciune,acelea le facem noi cei din manastire tu roagate cand te speli, cand pleci la servici, cand vii .tot drumul tot roagate,si nu spune ca nu stii cum sa te rogi.Cea mai dulce rugaciune este rugaciunea mintii:"Doamne Iisuse Filul lui Dumnezeu miluieste-ma",iar daca tie greu spune doar"Doamne Iisuse miluieste-ma".Cat de bun este Dumnezeu ne da libertatea de a ne achita datoriile si noi tot nu vrem.
          Cand eram in seminar a venit o batranica la mine si ma intrebat uimita:"Dumnezeu va este alaturi cand il rugati?"si iam raspuns prin cuvintele de la Isaia 65:24"Inainte ca sa ma cheme le voi raspunde inainte ca sa ispraveasca vorba ii voi asculta"atunci ia mi-a raspuns"cred ca eu am datorii mari fata de El,daca asa de bun este si totusi deznadejdea mea a acoperit dragostea si ajutorul Lui .
       Cand datoriile cresc adica lipsa rugaciunii viata se ingreuiaza pentru ca pacatele isi pun stapanire pe intreaga noastra activitate si atunci ne trezim robiti sub o greutate pe care nu o putem duce.De aceea la orice pas sa nu uitam de cel mai bun ajutor al nostru pentru ca atunci cand datoriile cresc legatura cu Hristos  se rupe si lipsa Lui inseamana durere iar durerea inseamna iad.

                         Post cu folos si mantuire,iertati-ma si Doamne ajuta!