nu dejnădăjdui pe cale,
oricat de grau e-al tău ogor,sporeşte-ţi râvna muncii tale.
Împrăştie-ţi tot mai cu-avânt
sămânţa buna şi curată,
pe ploi,pe arşiţe şi vînt,
c-o-ncredere nezdruncinată.
Chiar dacă-i prea mult loc pietros,
sau spinii-i vezi crescând prea tare,
sau corbi prea mulţi strângând folos,
tu seamăna fără-ncetare.
Căci,semanând neobosit,
pierind ce-i rânduit pieirii-
va creşte rodul însutit
al harului şi-al mântuirii.
Chiar dacă-arunci sămânţa ta
scăldată-n lacrimi şi-n sudoare,
destul e Mâine Sărbătoare.Căci nu va fi mai minunat
şi+n cer cunună mai slăvită
ca pentru-acel ce-a semănat
cu mâna mai bătătorită.
Marea credinţă a cuiva se vede în lucrurile mici cel mai bine.Marile stânci sunt formate din nisipul mic,lipit unul de altul..,,Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari.Şi cine este nedrept în lucrurile cele mai mici este nedrept şi in cele mari.Deci,daca n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte,cine vă va incredinţa adevăratele bogăţii?Şi daca n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia,cine văva da ce este al vostru?(Luca 16, 10-20)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu